Iran

Relatiile de azi dintre Iran si "restul lumii" demonstreaza faptul ca pentru a te putea afirma "clasic" in Relatiile Internationale, nu iti trebuie nimic altceva decat tupeu. ( sau curaj). In fapt, nu exista mecanisme pasnice 100% efective pentru a determina ca Iranul sa nu-si continue programul de imogatire a uraniului.

Sanctiunile internationale care ar putea afecta Iranul, sunt strict de natura economica, insa gradul in care economia acestei tari sau nivelul de trai al iranienilor ar putea fi afectate este relativ. "Fratia" Venezuela-Iran, plus alte tari ostile Americii in special si occidentului in general ar putea genera un mecanism eficient prin care aceste tari sa se angajeze in relatii economice care sa permita un nivel de trai acceptabil populatiei. Ramane insa de discutat si gradul in care cetatenii iranieni sunt afectati mai degraba de problemele economice sau de cele de "siguranta nationala" sau "religioase". Se pare ca Mahmud Ahmadinejad se bucura de sustinerea intelectualitatii si a studentimii iraniene ( vedeti manifestarile pro-condamnare la moarte a soldatilro britanici retinuti) , fapt care ii legitimeaza si mai mult mandatul.

Asadar, iti trebuie doar "tupeu" ca sa te afirmi in Relatiile Internationale, asa cum, de-altfel, iti trebuie si in relatiile interumane? De aici, ar incepe discutia despre putere si "criteriile" sau "doemniile" de putere importante astazi. Insa despre acestea, la proxima intrare.