Friday, May 4, 2007

Ce conteaza?

"Am repetat tot ce m-au invatat...dar ce conteaza?"

Ce conteaza? Ce are rost? Ce e eficient? Nu stiu. Ajutati-ma va rog.

Saturday, April 21, 2007

Jurnal,forum, blog

Am citit pe un forum , ca un elev de clasa a 9-a a fost exmatriculat pentru ca pe blogul lui a scris despre diferite intamplari ce se petreceau la el in scoala, unele din ele avand darul de a supara unii profesori. Interesant, in momentul cand i s-a comunciat motivul pentru care va fi exmatriculat, blogul sau, a mers acasa si a scris ceva de genul ca nimeni nu poate sa il opreasca in a scrie ce gandeste pe blogul lui. Postarile lui erau de o naturalete izbitoare...

De aceea, ma intreb, ce este de fapt un blog? Cred ca el este ...ce este din punct de vedere tehnic: un suport virtual pe care poti scrie texte, posta unele imagini. Apoi intervine utilitatea pentru fiecare persoana. Pentru unii, blogul e ca un jurnal de moda veche, (imaginand acel caiet, uneori incuiat cu lacat), pentru altii blogul e ca o pagina de hi5, adica un mod de a te face cunoscut din punct de vedere personal, un mod de a-ti face reclama. Altii, il folosesc probabil strict din punct de vedere profesional, bunaoara blogurile jurnalistilor de sport...Eu, nu stiu ce loc ocupa acest blog in viata mea. L-am facut la insistentele organizatorilor Olimpiadelor Comunicarii.

Sunday, April 15, 2007

Viata de student

Cum e sa mergi la Cluj-Napoca cu locomotiva? Fantastic...

Am simtit ceva altfel. Mai mult decat o deplasare cu echipa favorita (incheiata cu un esec pe plan sportiv), mai mult decat o excursie, ...o aventura, o chestie spontana, inedita, speciala. Ca si cum as fi mers cu autobuzul, si in loc sa iau frumos loc in salon, as fi calatorit pe acoperis...

Chiar daca nu e o chestie studenteasca, drumul meu cu locomotivele face din acel gen de intamplari aproape magice care ar trebui sa se intample in anii tineretii si care sa iti ramana ca cele mai frumoase amintiri...

Cat de rar se intampla astfel de experiente, sau poate cat de rar (mi) se intampla astfel de experiente, parca s-a pierdut sau am pierdut ceva din farmecul tineretii, din nonconformismul ei, din nebunia ei, din spiritul ei...

"If you believe, they put a man on the Moon..." (R.E.M.)

Wednesday, April 11, 2007

"Studentii studiaza, lucratorii lucreaza"

Cand intru intr-o librarie, am senzatia ca intru intr-un magazin de electronice. Atat de neaccesibile mi se par unele carti. Desigur, este vorba de pret insa fata de cele 2 tipuri de produse, si orizonturile mele de asteptare, ( ca si consumator) sunt mult diferite.

Cartea privita ca produs face ca editurile sa cheltuiasca sume enorme pe partea de marketing/publicitate a cartii, sume ce se regasesc desigur in pretul de raft al cartii. Un exemplu este Colectia Cotidianul, colectie in care nu se cheltuiesc sume importante pentru publicitatea cartii, iar in cosecinta pretul este de 4 lei, incluzand si ziarul. Probabil ca aceasta colectie este sponsorizata, insa cu toate acestea nu pot sa nu remarc diferenta dintre 4 lei si minimul de 20 de lei, al unei carti noi aparute.

Ca student la o facultate de Stiinte Sociale ( domeniul larg), cartile pentru mine ar trebui sa fie mai mult decat un hobby, sau daca doriti, informatiile din acele carti ar trebui sa fie mai mult decat un hobby. Se cunoaste faptul ca bibliotecile sunt dotate prost, numarul studentilor fiind foarte mare, iar al cartilor folositoare (importante) destul de mic,ramanand deci varianta librariilor. Cu toate acestea , eu ma consider norocos cand "prind" o carte interesanta la reducerile clasice de 50% sau 4/5 lei...

Ma rog,probabil ar trebui sa-mi compltez veniturile din bursa si din "imprumuturile nerambursabile" de la parinti cu un job,macar part-time, daca tot vreau carti, mobil, benzina, haine, iesiri, etc. Insa ma intreb atunci,pe buna dreptate, daca "apetitul meu pentru cunoastere" nu s-ar diminua. Oricum, acest apetit tine mai mult de propria vointa decat de constrangerile scolare, asa ca nu am nimic altceva de facut decat sa ma adaptez. Fraza din titlu apartine unei distinse profesoare de Stiinte Politice, careia ii sunt student...saraca,nu si-a dat inca seama ca "vremurile s-au schimbat".

Monday, April 9, 2007

Live from New York...

...it`s Saturday Night Live!!!

Vom vedea din nou in Romania cea mai buna emisiune de comedie din lume...abia astept...
Scenaristii nostri de comedie au multe de invatat din aceasta emisiune. Probabil umorul, are si el un specific national, sau mai bine spus, fiecare popor isi are tipul sau de umor. Nu cred ca specificul romanesc e umorul acela grotesc, avand teme triviale de mult rasuflate. Deasemenea nu cred ca opusul umorului grotesc ar fi umorul "inteligent", de exemplu Divertis oldies, desi acele texte sunt in opinia mea cele mai bune texte de comedie romanesti de dupa Revolutie. E geniala faza aia cu impartirea pamantului intr-un sat dupa un triunghi dreptunghic, sau superba sceneta "Trutulescu"...Opusul lor, este desigur, genul Vacanta Mare , desi V.M. a avut incercari de schimbare de stil unele chiar reusite. Oricum, V.M. au avut un succes mai mare decat Divertis, pe vremea cand ambele trupe colindau tara din Casa a Sindicatelor in Casa a Sindicatelor. V.M. au meritul de a fi lansat personaje care au facut cariera precum Garcea, Leana si Costel, Unguru si Ardeleanul, Marin Chitac ( cei care mai au casete stiu despre ce vorbesc), insa parca izvorul de originalitate a secat, semn ca totusi e greu pentru o singura persoana (Radu Pietreanu) sa produca noi si noi glume atatia ani la rand. Ultimul experiment reusit al V.M. a fost copia dupa britanicii de la Little Britain, "Regii manelelor" in varianta romaneasca. (cred). Insa dupa un episod pilot foarte reusit si inca vreo 2-3 episoade ok, seria a intrat in aceeasi monotonie.

Carcotasii, Mondenii, Trasnitii in NATO, sunt experimente interesante, dar departe spun eu de a contura un specific romanesc de umor. Despre glumele de dinainte de 1989, nu are rost vorbesc, desi in ciuda cenzurii, au fost scrise si jucate texte minunate.

S.N.L. este rezultatul unei armate de scenaristi, producatori, regizori, actori. Nu se vede influenta unei singure persoane, ( cazul V.M.), temele sunt diverse, "tupeul" glumelor este unul desavasit insa in ciuda tonului acid, nici una din victime nu se supara sau nu are de suferit in planul imaginii. Americanii si au multe teme de care se pot "lega", dar parca nu au public tinta. Adica, au in vizor atat superficialitatea Hollywoodiana, politicienii dilentanti, americanul de rand, homosexualitatea, rasismul, etc... Acelasi tip de umor il puteti gasi si in cadrul emisiunii "Tonight show" sau "Comedy Central", semn ca stilul american de umor sau de emisiune de umor este unul foarte bine conturat.

Despre finul umor englezesc....altadata.

Iran

Relatiile de azi dintre Iran si "restul lumii" demonstreaza faptul ca pentru a te putea afirma "clasic" in Relatiile Internationale, nu iti trebuie nimic altceva decat tupeu. ( sau curaj). In fapt, nu exista mecanisme pasnice 100% efective pentru a determina ca Iranul sa nu-si continue programul de imogatire a uraniului.

Sanctiunile internationale care ar putea afecta Iranul, sunt strict de natura economica, insa gradul in care economia acestei tari sau nivelul de trai al iranienilor ar putea fi afectate este relativ. "Fratia" Venezuela-Iran, plus alte tari ostile Americii in special si occidentului in general ar putea genera un mecanism eficient prin care aceste tari sa se angajeze in relatii economice care sa permita un nivel de trai acceptabil populatiei. Ramane insa de discutat si gradul in care cetatenii iranieni sunt afectati mai degraba de problemele economice sau de cele de "siguranta nationala" sau "religioase". Se pare ca Mahmud Ahmadinejad se bucura de sustinerea intelectualitatii si a studentimii iraniene ( vedeti manifestarile pro-condamnare la moarte a soldatilro britanici retinuti) , fapt care ii legitimeaza si mai mult mandatul.

Asadar, iti trebuie doar "tupeu" ca sa te afirmi in Relatiile Internationale, asa cum, de-altfel, iti trebuie si in relatiile interumane? De aici, ar incepe discutia despre putere si "criteriile" sau "doemniile" de putere importante astazi. Insa despre acestea, la proxima intrare.

Sunday, April 8, 2007

Un student

Pentru că există bloguri de jurnalişti, politicieni, artişti, de ce nu ar exista şi bloguri de studenţi? Azi, 09 Aprilie 2007, ora 00:05, primul lucru ce îl pot spune despre mine, care să mă definească oarecum, este acela că sunt student. Aşa că, mai departe, de aici încolo voi fi un student la Relaţii Internaţionale-Studii Europene.